Un psalm; o rugăciune de lamentație
Doamne,
Spre cine să strig?
Și la cine să-mi înalț glasul?
Cui să mă rog?
Și cine mă va asculta?
Să cer ajutor de la oameni?
Și să mă încred în doctori?
Să alerg la prooroci?
Și să caut sfatul celor înțelepți?
Sunt copleșit de durere;
Inima mea nu încetează să plângă.
Doar o pomenire a necazului meu
Și ochii mei varsă lacrimi.
Mintea mea nu încetează să gândească ce este mai rău
Și inima mea să deznădăjduiască.
Trupul meu refuză să mănânce
La vestea care a ajuns la urechile mele.
Doamne, povara pe care ai pus-o pe mine
Este prea grea să o pot purta.
Sunt slab.
(Selah)
Ajută-mă!
Ai milă și răspunde-mi când Te chem!
Coboară din înaltul cerului
Și vino în ajutorul robului Tău!
Privește la zdrobirea mea
Și vindecă-mi rana.
Îmi ridic ochii spre munți
De unde îmi va veni ajutorul?
La Domnul este ajutorul.
El îmi ascultă ruga.
El este Stânca mea
Și locul meu de adăpost.
El este Cel care mă întărește
Și tot El este Cel ce-mi vine în ajutor.
(Selah)
Tu, Doamne, ai țesut pe copilaș în pântecele mamei lui
I-ai întocmit trupușorul mic și firav
I-ai făcut capul, urechile, ochii, nasul și gura,
Gâtul, mâinile și picioarele sunt opera Ta de artă.
Nimic din ceea ce ai creat Tu nu are defect.
Totul este perfect și desăvârșit.
Tu l-ai creat pe copilaș într-un chip atât de minunat;
L-ai creat după chipul și asemănarea Ta.
La ceea ce ai făcut Tu
Nu este nimic de adăugat.
Și la ceea ce ai hotărât,
Ce pot spune eu?
Ce poate spune lutul Olarului:
De ce m-ai făcut așa și nu altfel?
Ce poate spune creatura Creatorului:
Știu mai bine decât Tine?
(Selah)
Nu! Refuz să cârtesc!
Și nu mă voi răzvrăti.
Da! nu voi înceta să mă rog
Și să nădăjduiesc în Tine!
Cât timp mai este suflare
Voi striga la Tine zi și noapte!
Voi nădăjdui în bunătatea Ta
Căci bunătățile Tale nu s-au sfârșit
Și îndurările Tale nu au ajuns la capăt!
Ci se înoiesc în fiecare dimineață.
O, Doamne, cât de mare ești!
Cât de mare este credincioșia Ta.
Prin Cuvântul Tău ai creat toate lucrurile
Și la porunca Ta au fost făcute toate.
De aceea Fața Ta o caut
Și mila Ta o cerceșesc.
După cum puiul se uită la mama lui după mâncare
Tot așa sufletul meu tânjește după Tine.
(Selah)
Până când îți vei ascunde slava
Și vei sta indiferent la necazul meu?
Când Te vei arăta Doamne
Și când îți vei arăta puterea?
Căci a Ta este puterea, și slava, și cinstea.
Fă să strălucească slava Ta peste mine
Și arată-ți puterea în dreptul meu.
Atunci voi lăuda Numele Tău
Și voi cânta în cinstea Ta!