Un Psalm; Mărturisire

Tu, Doamne, mă cunoști îndeaproape
Și de departe îmi pătrunzi gândul.
Înainte de-ați mărturisi păcatul
Tu deja l-ai și văzut.

Eu nu pot să ascund nimic
De-a Ta atotștiință
Și chiar de lumea n-ar cunoaște
Tu pe deplin mă știi.

Căci înaintea Ta, o, Doamne,
Totu-i descoperit și gol.
Pentru Tine, sufletul nu-i o carte închisă 
Și nici mintea o taină întunecoasă.

Da, Doamne, Tu vezi nu doar faptele mele,
Ci privești dincolo de ce izbește ochiul;
Tu, Doamne, cunoști ale inimii intenții
Și gândurile mele.

(Sela)

Așa că vin să Îți mărturisesc
A mea totală nepuntință,
Căci fac ceea ce nu aș vrea
Și ce aș vrea nu-nfăptuiesc.

Mărturisesc, o, Doamne,
Că nimic bun nu locuiește în mine
Și fără mila Ta cea mare
Aș fi sortit pierzării.

Îmi recunosc păcatul,
Care lesne mă-nfășoară
Și cât de-ușor eu Îl trădez
Pe-al Tău Fiu, Mântuitorul.

Dar mai mărturisesc ceva:
Că și-n dorințele mele bune
Eu tot la mine mă gândesc
Și-n loc ca slava Ta să o doresc
Eu cer doar pentru mine.

(Sela)

De aceea, Doamne, îmi pun nădejdea
Nu în bunătatea mea,
Ci în îndurarea Ta cea mare
Și harul Tău nemărginit.

Căci, Tu, Doamne, m-ai iubit,
Pe când eram un păcătos,
Și, Doamne, Tu m-ai căutat,
Pe când eu rătăceam departe.

Isus pe cruce pentru mine a murit,
Deși eu Te uram,
Și m-a adus la viață
Din moartea în care eu zăceam.

Și toate acestea le-ai făcut prin harul Tău,
Din prea multa Ta-ndurare,
Și nicidecum c-aș fi eu bun
Sau c-aș merita ceva.

(Sela)

De aceea, Doamne, îndrăznesc
Să vin să-Ți cer iertare
Și să mă rog neîncetat
Să nu-mi faci dup-al meu păcat.

Mustră-mă, dar nu mă pedepsi în mânia Ta!
Disciplinează-mă, dar numai cu măsură!
Cercetează-mă, dar nu îndepărta Duhul Tău de la mine!
Încearcă-mă, dar fii cu mine în focul încercării!
Atinge-mă, dar cu toiagul și nuia Ta, care mă mângâie!

Iar dacă, Doamne, trebuie să mă pedepsești
Și în dragostea Ta să mă disciplinezi,
Pedepsește-mă pe mine, Doamne,
Și nu pe cei de lângă mine.

Dar și atunci, o, Doamne, eu nădăjduiesc
Și nu îmi pierd speranța,
Căci în Cristos pedeapsa mea 
Pe cruce a fost purtată.

Da, Doamne, eu Te rog, când Tu Te uiți la mine
Să nu Te uiți la multul meu păcat,
Ci uită-Te la Fiul Tău
Și moartea Lui în locul meu. 

Și Te mai rog ceva:
Dezleagă-mă de-al meu păcat
Și fă-mă liber să-Ți slujesc.
În fiecare zi ajută-mă
Mereu să mă sfințesc.

(Sela)

De aceea, Doamne, vin ’naintea Ta și Îți mărturisesc:
A mea totală neputință,
Dar și a Ta deplină cunoștință;
A mea continuă cădere,
Dar și a Ta neîntreruptă îndurare;
A mea pedeapsă meritată,
Dar și-a Ta dragoste necondiționată;
A mea murdară încătușare,
Dar și a Ta sfântă eliberare.

Da, Doamne, mărturisesc,
Căci știu bine cum sunt eu,
Dar totuși nădăjduiesc,
Căci știu bine cum ești Tu.







Back to Top