Un psalm; Îndrăzneală
Doamne, îndrăznesc să vin înaintea Ta
Și să Te chem pe Nume.
Și aceasta nu pentru că am vreun merit
Sau că sunt cineva.
(Sela)
Îndrăznesc, pentru că M-ai chemat
Și mi-ai zis că în lume voi avea necazuri,
Dar să îndrăznesc,
Căci Tu ai biruit lumea.
Și mi-ai mai zis că ești un Mare Preot
Căruia îi este milă de slăbiciunile mele
Și de aceea m-ai chemat să mă apropii de scaunul harului
Ca să fiu ajutat la vreme de nevoie.
Așa că îndrăznesc.
Vin, pentru că M-ai chemat
Și mi-ai zis să cer, căci mi se va da,
Să caut, căci voi găsi,
Să bat, căci mi se va deschide.
Și mi-ai mai zis că pe cel ce vine la Tine
Tu nu-l vei izgoni afară,
Pentru că ești un Tată bun
Care dai lucruri bune celor ce Ți le cer.
Așa că vin.
Te chem, pentru că M-ai chemat
Și mi-ai zis să Te chem în ziua necazului
Și Tu mă vei izbăvi
Iar eu Te voi proslăvi.
Și mi-ai mai zis să Te chem
Căci Tu îmi vei răspunde
Și îmi vei vesti lucruri mari
Pe care nu le cunosc.
Așa că Te chem.
(Sela)
Îndrăznesc, vin și te chem,
Pentru că Tu m-ai chemat s-o fac
Și nu pentru că am vreun merit
Sau pentru că sunt cineva.
(Sela)
Căci ce merit să am eu
Când deseori fac ceea ce nu vreau
Și ceea ce vreau, aceea nu fac
Iar răul se ține de mine?
Și cine sunt eu?
Nu sunt nici de vreo viță nobilă
Nici din vreun neam ales
Și nici cu vreun renume mare.
(Sela)
Dar îndrăznesc, vin și te chem,
Pentru că Tu ai merit
Și Tu ești Cineva.
Faima Ta s-a dus până la marginile pământului
Și Numele Tău este pe buzele tuturor oamenilor.
Isprăvile Tale sunt povestite în cântecele copiilor Tăi
Și bunătatea Ta merge înaintea Ta.
De aceea Te chem.
Te chem, nu pentru că merit sau că sunt cineva,
Ci pentru mărirea faimei Tale;
Pentru ca lumea să știe că numai Tu, Doamne, ești Dumnezeu
Și ești Dumnezeul meu.